PRIMARIA COMUNEI SANPETRU MARE

Judetul Timis

PREZENTARE LOCALA

    Sanpetru Mare (germana Grosssanktpeter, maghiara Nagyszentpeter, sarba Veliki Sempetar) este o localitate in judetul Timis, Banat, Romania. Localitatea de astazi Sanpetru Mare, incorporeaza si fosta localitate Sanpetru Nou.

    Localizare
    Sanpetru Mare se situeaza in zona de nord-vest a judetului Timis, in apropiere de limita cu judetul Arad. Este strabatut de raul Aranca. Prin Sanpetru Mare trece drumul judetean DJ692, prin intermediul caruia se leaga de Sannicolau Mare, cel mai apropiat oras, la 14 km si de resedinta de judet, municipiul Timisoara, la circa 50 km. Vecinii sunt: la vest, Periam (circa 4 km), la sud Pesac (7 km pe drumul comunal 29), la est Saravale (6 km), la nord Igris (8 km pe DC29). Are statie CFR proprie la linia de cale ferata Timisoara - Valcani.

    Istorie
    Prima mentionare documentara provine din anul 1333 sub numele de Sancto Petro. De-a lungul timpului numele s-a modificat in functie de schimbarile politice care au avut loc, fiecare administratie atribuind un nume divers. Astfel, Sanpetru mare se numea:
  • 1434 - Zenthpeter
  • 1558 - Velica Szent-Peter
  • 1559 - 1564 - Nagy-Zenthpetere, Naghzenthpeter, Nagyzenpeter
  • 1618 - Zentpetar
  • 1655 - Szent Peter
  • 1690 - Racczenthpeter
  • 1741 - Ratz St.Peter
  • 1828 - Szen Peter
  • 1913 - Nagyszentpeter


    Igris, Timis
   
Igris (germana Egresch, maghiara Egres, franceza Hégerieux) este o localitate in judetul Timis.
 
    Localizare
    Localitatea este amplasta la lmita de nord-vest a judetului Timis, pe malul stang al Muresului. Se invecineaza la nord cu orasul aradean Nadlac, legatura fiind efectuata prin intermediul DJ682E si prin traversarea raului Mures cu un pod plutitor. Distanta pana la Sanpetru Mare este de aproximativ 8 km. La 12 km sud-vest se afla orasul Sannicolau Mare, de care Igris se leaga cu un drum comunal. La sud se invecineaza cu localitatea Saravale.
 
    Istorie
    In anul 1179 a fost inaltata aici manastirea calugarilor cistercieni, distrusa apoi de invazia tatara din anul 1241. Manastirea de la Igris a fost ctitorita de sotia regelui Béla al III-lea al Ungariei. Fiind intemeiata ca abatie-filiala a Manastirii Pontigny, a fost locuita initial de calugari veniti din Franta. Aici s-a aflat nucleul primei biblioteci propriu-zise de pe teritoriul Romaniei. In anul 1202 calugarii de la Igris au infiintat propria lor abatie-filiala, manastirea Carta, in apropiere de Sibiu. In manastirea Igris a fost inmormantata cea de-a doua sotie a regelui Andrei al II-lea al Ungariei, Yolanda de Courtenay, fiica a imparatului latin al Constantinopolului, Pierre d’Auxerre.
Intre 1951-1956, din Igris au fost deportate in Baragan 288 de persoane.

    Manastirea Igris
    Manastirea Igris a fost o manastire de calugari cistercieni, ce a functionat in Evul mediu in Regatul Ungariei, pe teritoriul de astazi al judetului Timis din Romania. Manastirea a fost distrusa la invazia tatara din 1241 si nu a mai fost reconstruita, ruinele ei putand fi vazute in apropierea comunei Igris.
    A fost ctitorita in anul 1179 de Ana de Chatillon, prima sotie a regelui Béla al III-lea al Ungariei, originara din Franta. Manastirea a fost intemeiata ca abatie-filiala a manastirii calugarilor cistercieni de la Pontigny, fiind locuita initial de calugari veniti tot din Franta, numele maghiar atribuit manastirii si ulterior localitatii, Egres, insemnand "Poarta Cerului" sau "Poarta Raiului" (eg = cer, rai + res = deschizatura, bresa). Aici s-a aflat nucleul primei biblioteci propriu-zise de pe teritoriul actual al Romaniei. In anul 1202 calugarii de la Igris au infiintat propria lor abatie-filiala, abatia cisterciana Carta, in apropiere de Sibiu. In manastirea Igris a fost inmormantat regele Andrei al II-lea al Ungariei, fiul regelui Béla al III-lea si al Anei de Chatillon, ctitorii manastirii.  Manastirea a fost distrusa de invazia tatara din anul 1241. Ruinele manastirii pot fi vazute in apropiere de comuna Igris din judetul Timis, in punctul Saliste, situat la mijlocul distantei dintre Igris si Cenad.

    Biblioteca de la Igris
    Biblioteca de la Igris a fost prima biblioteca atestata documentar pe teritoriul actual al Romaniei. Biblioteca a apartinut manastirii cisterciene de la Igris, localitate din Banat, situata pe malul stang al raului Mures. Abatia a fost intemeiata de calugari de la Pontigny, Franta, in anul 1179. In biblioteca se gaseau lucrari ale unor clasici precum Cicero, Seneca si Suetonius, dar si carti ale unor autori medievali ca Grigore de Nazianz, Anselm de Canterbury, Yves de Chartres.
    Manastirea a devenit locul de inmormantare al sotiei regelui Andrei al II-lea al Ungariei si fiica a imparatului latin al Constantinopolului, Pierre d'Auxerre, Yolanda de Courtenay. Asezamantul, care a fost distrus in urma marii invazii mongole din 1241, a fost reconstruit la scurt timp dupa aceasta, dar a fost din nou ruinat in timpul rascoalei cumanilor din 1279 - 1283.


    Institutii de cultura.

    In localitatea Sanpetru Mare functioneaza un Camin cultural si o Biblioteca, avand anul constructiei 1954 si care sunt revendicate in conformitate cu Legea 247.Caminul cultural are suprafata construita de 317 mp, din care sala de spectacole  231 mp in care este asigurat spatiul pentru 450 de spectatori. Biblioteca este amplasata intr-o cladire din aceiasi curte, spatiul destinat fiind de 50 mp. Biblioteca a fost dotata cu peste 3000 de volume editate inainte de 1989.
     Din februarie 2006 s-a reluat activitatea bibliotecii comunale, unde la ora actuala avem 5428 de volume de carte si 118 cititori, majoritatea fiind elevii Scolii cu cls I-VIII, intelectuali, functionari, muncitori si agricultori.  Fondul de carte este imbogatit prin achizitionare de carte de catre Primaria comunei, donatie de la Biblioteca Judeteana Timis , si donatii de la localnicii comunei:
  • 64 de volume de catre domnul Jivanov Velia.
  • 4 volume "Monografia localitatii Sanpetru Mare" de catre dl. prof. Vuicin.  
  • 15 volume, de catre doamna Stoianov Maria Elena.              
    Caminul cultural din Igris a fost construit intre anii 1934 – 1936 de catre locuitorii satului. Avea denumirea de Casa Nationala si a fost proiectat de arhitectul timisorean Victor Vlad. Are suprafata construita de 310 mp, din care sala de spectacole 244 mp in care pot participa la activitati 450 de spectatori.

    Datini, obiceiuri, folclor.
   
Arta populara este specifica fiecarei etnii, iar imbracamintea  folosita este normala si nu difera de la o etnie la alta.
Portul popular este folosit  numai de formatiile artistice cu ocazia reprezentatiilor ce au loc la unele manifestari artistice organizate la Caminul Cultural. Populatia de nationalitate germana organiza anual un "chirvai", la care erau invitati sa participe toti conlocuitorii. Odata cu plecarea populatiei de nationalitate germana au disparut si folclorul si datinile acestei etnii.
    Celelalte etnii isi pastreaza obiceiurile specifice si care se manifesta cu ocazia diferitelor sarbatori religioase sau activitati artistice.

    Formatii artistice:
    Formatia de dansuri sarbesti "Plavi Delia" din Sanpetru Mare, a fost infiintata in ianuarie 2004, de catre domnul Iovanov Radovan, care are in componenta actuala 52 membrii (dansatori), 2 acordeonisti, 1 organist si 1 solist vocal.

    Participari la:

Concursul  "Tinere Talente" - Sinnicolau Mare - faza zonala si judeteana;
  • Concursul folcloric "Lada cu zestre a neamului" - faza zonala si judeteana;
  • Concursul de folclor "Vetre strabune - faza zonala si judeteana";
  • Maratonul cantecului si dansului sarbesc  - Timisoara;
  • Festivalul Sfantul Sava  - Sinnicolau Mare;
  • Zilele Nadlacului  - Nadlac, judetul Arad;
  • Festivalul de folclor Pro-Mures - Igris;
  • Zilele Buziaslui;
  • Zilele Periamului;
  • Festivalul minoritatilor - Eforie Nord;
  • Festivalul minoritatilor - Sighisoara;
  • Interferente clturale - Gudurita si Vrset - Serbia;
  • Serbari scolare;

    Formatia de dansuri populare romanesti "Sorocul", a Scolii cu clasele I - VIII Sanpetru Mare, a fost infiintata in anul 2004 de catre d-na Pacurar Radoica si are in componenta sa 8 perechi de copii (16 elevi).

    Participari la:

  • Concursul  Tinere Talente - Sinnicolau Mare - faza zonala si judeteana;
  • Concursul folcloric "Lada cu zestre a neamului" - faza zonala si judeteana;
  • Concursul de folclor "Vetre strabune" - faza zonala si judeteana;
  • Zilele Nadlacului  - Nadlac, judetul Arad;
  • Festivalul de folclor Pro-Mures - Igris;
  • Zilele Buziaslui;
  • Zilele Periamului;
  • Zilele Jaku Roncov - Dudestii Vechi;
  • Serbari scolare;

    Grupul vocal al Scolii cu clasele I - VIII Sanpetru Mare,  a fost infiintat in anul 2004 de catre d-na Cernescu Maria - Elena (director scoala) si are in componenta sa 20 membrii.   
    Formatia de dansuri tiganesti "Satra" a Scolii cu cls. I - VIII Sanpetru Mare, a fost infiintata in anul 2005 de catre d-na Cernescu Maria - Elena (director scoala) si are in componenta sa 18 membrii.

    Participari la:

  • Concursul folcloric "Lada cu zestre a neamului - faza zonala si judeteana";
  • Concursul de folclor "Vetre strabune - faza zonala si judeteana';
  • Zilele Nadlacului  - Nadlac, judetul Arad;
  • Festivalul de folclor Pro-Mures - Igris;
  • Zilele Buziaslui;
  • Zilele Periamului;
  • Festivalul rromilor - Timisoara ;
  • Festivalul rromilor - Maguri;
  • Serbari scolare;
    (Bibliotecar cu atributii de referent cultural - Pacurar Radoica).

  • Hramul Bisericii Ortodoxe romane - Sanpetru Mare (23 aprilie);
  • Hramul Bisericii Ortodoxe sarbe - Sanpetru Mare (22 mai);
  • Hramul Bisericii Ortodoxe romane - Igris ( 8 noiembrie );
  • Festivalul de folclor "PRO MURES" - Igris (prima sambata si duminica a lunii septembrie din an);